Wool 2/Lana de oaie

Standard

oaie2Lâna este fibra de origine animală cea mai utilizată, care din punct de vedere chimic este cea mai complexă, având în structură mai mult de 21 aminoacizi, ei însăşi complecşi, dispuşi într-o ordine formând lanţuri lungi; între lanţuri vecine sunt legături transversale de hidrogen, sare, cistin-disulfidice. Ea conţine cinci elemente chimice de bază dintre care carbonul între 49,4 – 54,5 %, oxigenul 22 – 25%, azotul 15,4 -17% hidrogenul 6,8 – 7,5 % şi sulful 3 – 4% , în funcţie de diferiţi autori 141. Această organizare chimică explică o parte din proprietăţile lânii, cum ar fi recuperarea elasticităţii instantanee şi întârziate.

Principalele proprietăţi apreciate de proiectant sunt:

 Fineţea fibrelor

Fineţea este o caracteristică importantă a lânii care îi determină filabilitatea, adică posibilitatea de a se obţine fire foarte fine.

Nu există omogenitate, în cadrul aceluiaşi cojoc, din punct de vedere al fineţii, apreciată cel mai frecvent prin diametru exprimat în micrometrii.

Fibrele pot fi clasificate în:

  • fibre foarte fine (17 – 19 μm, merinosul extrafin) şi fine (19-23 nm), care sunt cele mai apreciate, cele mai ondulate şi cu tuşeul cel mai plăcut;

  • fibre medii(19-32 μm);

  • fibre groase (peste 32 μm).

Fineţea este factorul care se ia în considerare la clasificare.

Lungimea fibrelor

Lungimea fibrelor constituie principalul factor care îi determină tehnologia de prelucrare. În filatura de lână pieptănată se folosesc fibrele foarte fine şi fine cu lungimea medie peste 60 mm, iar sub această valoare în filatura de lână cardată. Fibrele semigroase şi groase, cu pondere mare, în filatura de lână semipieptănată.

Lungimea influenţează, gradul de netezime, comportarea la frecare, pilozitatea, rezistenţa firelor.

Din punct de vedere al lungimii se poate distinge o valoare naturală şi alta reală. Valoarea naturală fiind determinată de distanţa dintre capete pe direcţia axei fibrei, iar cea reală, distanţa dintre capete ia întinderea fibrei. Raportul dintre cele două lungimi este gradul de ondulare.

Din punct de vedere al lungimii, fibrele se clasifică astfel:

lungă

cu lungimea medie peste 100 mm;

medie

cu lungimea medie între 60 – 100 mm;

scurtă

cu lungimea medie între 30 – 60 mm.

Lâna românească, în funcţie de rasă, are lungimea medie:

  • merinos 50 – 80 mm;

  • spancă 50- 100 mm;

  • ţigaia 60-120 mm;

  • stogoşă 80- 160 mm;

  • ţurcană 100-300 mm.

Culoarea

Culoarea lânii este determinată de pigmenţii cuprinşi în celulele din coaja fibrei. Aceasta poate fi:

  • albă;

  • alb-gălbuie;

  • neagră (diferite nuanţe de negru, inclusiv cafeniu-închis);

  • cenuşie (albă şi neagră);

  • multicoloră (seină, care nu este nici neagră, nici roşcată).

  • cea merinos şi spancă este aproape exclusiv albă.

Luciul

Luciul depinde de uniformitatea şi de gradul de netezime al fibrei, de forma şi poziţia solzilor, de proprietăţile stratului cortical, de structura şi gradul de dezvoltare al stratului medular şi de pigmentare.

Luciul lânii spălate depinde în mare măsură şi de conţinutul de apă al lânii şi constituie criteriu de clasificare. După felul luciului, poate fi: cu luciu mătăsos, argintiu (cea fină şi semifină) sau mată(fibra groasă).

Ondulaţia

Gradul de ondulare al lânii influenţează prelucrabilitatea ei, cu efecte asupra caracteristicilor firelor şi a capacităţii de împâslire a ţesăturilor (postavurilor). Ondulaţiile pot fi în plan, cât şi în spaţiu. Ex. lâna mieilor de caracul au forma elicoidală, iar cea provenită de la oile merinos au forma plană.

Gradul de ondulare depinde de fineţea fibrei, astfel: cea fină are 12…13 ondulaţii/cm; medie are 7…8 ondulaţii/cm şi lâna groasă are 1…4 ondulaţii/cm.

Higroscopicitatea fibrelor

Higroscopicitatea lânii este cea mai mare dintre fibrele naturale. În condiţii obişnuite lâna absoarbe din aer 15… 18% vapori apă, iar în atmosferă saturată de vapori de apă umiditatea poate ajunge până la 40%. Până la o anumită limită, odată cu creşterea umidităţii lânii creşte şi elasticitatea, iar rezistenţa scade. Higroscopicitatea lânii creşte cu dezvoltarea canalului medular şi are efect asupra umflării ei prin creşterea diametrului cu până la 18%, iar lungimea cu 1%. Umiditatea lânii prezintă interes în procesele tehnologice (elasticitatea, încărcarea cu electricitate statică) şi în operaţiile comerciale.

Proprietăţile fizico-mecanice sunt în dependenţă şi de cantitatea de apă din fibre. Prin scăderea conţinutului de apă, proprietăţile fibrelor se înrăutăţesc de aceia este necesar să se acorde atenţie mărită la uscarea lânii.

Absoarbe bine umezeală corpului şi o elimină cu moderaţie.

Repriza lânii este 17 %, iar la cea merinos este 18,25% fiind cea mai mare dintre fibrele textile.

Rezistenţa fibrelor

Rezistenţa lânii este datorată stratului cortical şi se apreciază prin:

  • rezistenţa la rupere, în cN;

  • rezistenţa specifică la rupere, în cN/tex.

Rezistenţa la rupere depinde de fineţea fibrei, şi anume:

  • merinos 6÷18 cN;

  • spancă 8÷18 cN;

  • ţigaia 16÷26 cN;

  • stogoşă 27÷28 cN;

  • ţurcană groasă 48÷80 cN.

Rezistenţa specifică este mai mare la fibra fină, decât la cea groasă şi se încadrează între 10÷18 cN/tex, la uscat. În mediul umed lâna pierde 10-20% din rezistenţa specifică.

Vopsirea şi aburirea, temperaturi peste 50°C, acidularea şi mai ales tratarea cu alcalii ori cu oxidanţi reduc rezistenţa la rupere a fibrei.

Elasticitatea

Elasticitatea conferă produselor de lână moliciune, voluminozitate, tuşeu, neşifonabilitate şi rezistenţă la uzură. Ea poate fi privită sub trei aspecte:

  • elasticitatea ondulaţiilor, care depinde de rasă şi de conţinutul de usuc;

  •  elasticitatea de volum, care face ca o cantitate de lână comprimată să-şi reia volumul iniţial;

  • elasticitatea la întindere, care se manifestă prin revenirea la lungimea iniţială după îndepărtarea forţei de întindere.

Prin umezire, lâna devine plastică, mai ales în prezenţa temperaturii de 100°C. Pe această proprietate de termoplasticitate se bazează călcarea, calandrarea, presarea şi eliminarea încreţiturilor fibrelor din palele de lână pieptănată.

Comportarea faţă de produşi chimici

La acţiunea soluţiilor alcaline fibrele nu rezista. Astfel îmbrăcămintea se spală în anumite condiţii, cu detergenţi cu PH 7. La o concentraţie de 15%, soluţiile alcaline distrug fibrele. Acizii minerali diluaţi 5% nu influenţează deloc proprietăţile fibrelor. Pe aceasta proprietate se bazează carbonizarea lânii, adică curăţirea de resturi vegetale. La acţiunea apei oxigenate pigmenţii sunt distruşi, dacă este concentrată rezultă degradare. Solvenţii nu au nici o acţiune asupra fibrelor, este curăţată chimic.

Lână se întâlneşte sub următoarele forme:

  • tunsă sau fibră virgină – obţinută prin tundere de pe oi vii;

  • tăbăcărească – obţinută de pe oi sacrificate;

  • regenerată – obţinută prin destrămarea ţesăturilor şi tricoturilor.

Utilizarea fibrelor

Datorită bunei izolări termice se foloseşte pentru îmbrăcăminte călduroasă, pardesiuri, articole de tricotaje şi cuverturilor.

Aspectul, neşifonabilitatea naturală, rezistenţa la uzură, o recomandă pentru costume bărbaţi şi femei.

Capacitatea de împâslire o indică pentru obţinerea de pălării, pături etc.

Se foloseşte cu succes la stofe de mobilă, covoare, mochete.

Wool/Lana

Standard

Ferma de lame

Lama este un animal bland, minunat, valoros care include speciile camels, llamas, vicunas, si guanacos. Traieste doar in campiile inalte din Peru si Bolivia.


Cu 1200 de in urma
 in zona Muntilor Anzi din America de Sud exista Imperiul incansilor. Incasii erau oameni harnici, priceputi si utilizau uneltele pentru cultivarea terenurilor. Au amenajat terase, sisteme de irigatii, precum si sisteme de drenaj. Au construit depozite pentru stocarea alimentelor. Au cultivat porumb, cartofi, si alte plante vegetale. De asemenea, ei au domesticit lama ca animal de povara. Din lana de lama realizau tesaturi textile si care erau rezervate nobilimii incase. Tarani prinsi ca purtau imbracaminte din lana de lama erau pedepsiti, si uneori ucisi.

Odată cu cucerirea incasilor de catre spanioli in anul 1600, lamele au fost masacrate aproape in totalitate. Animale au supravietuit cu ajutorul bastinasilor care traiau la mare altitudine si le-au adaptat acestor conditii.

In jurul anilor 1800, un producator de tesaturi din Bradford, Anglia, a descoperit minunatele calitati ale fibrei de lama. El a realizat o serie de frumoase tesaturi care au fost apreciate in intreaga Anglie.

In 1984, primele lame au fost importate in Statele Unite. La ora actuala, exista peste 70000 de capete in fermele de lame din aceasta tara. De asemenea exista circa 45000 de lame in Australia, iar in numar mai mic in Canada, Anglia, Noua Zeelanda, Franta si Japonia. In Orasul Pecica, Judetul Arad, cateva lame se gasesc la o ferma vegetala, alaturi de ponei, magari si alte animale.

De ce o ferma de lame?

Cresterea lamelor reprezinta o excelenta oportunitate de investitie deoarece lama produce o lana de o calitate deosebita. Fibra de lama este recunoscuta pentruca este calduroasa si usoara.Lana de lama rivalizeaza in frumusete cu cashmirul si mohairul, dar este mult mai durabila si rezistenta.

Productia medie de lana este de aproximativ 2-2,5 kg/cap (la masculi productia ajunge si la 4 kg/cap).

Fibra de lana de lama se vinde cu 2,00-3,50 dolari/uncie (o uncie = 35 grame). Prin productia de fire sau produse finite, se obtine o valoare adaugata si un profit mult mai mare.

Cresterea lamelor este o ocupatie care te recompenseaza financiar, dar si te satisface sufleteste.

Cumpararea de lame este inca limitata si datorita faptului ca lamele fata doar un singur pui pe an. Cererea pentru lame ramane ridicata.

Lipsa animalelor de prasila si cererea confectiilor de lux, a facut sa creasca vanzarile de lame. Cererea de lame din intrega lume nu poate fi inca acoperita.

Pe langa faptul ca sun usor de intretinut, ele pot fi excelente animale de companie. Pe deasupra sunt si usor de transportat.

Ce mananca lamele?

Lamele sunt adaptate la conditii foarte dure de viata, sunt animale rumegatoare si astfel foarte eficiente in utilizarea hranei.

Nu au nevoie de o hrana speciala. Prefera fanarile, iarba de graminee, sau iarba de pe pasune.

Ca rumegatoare, are un metabolism foarte eficient.

O lama adulta consuma doar 200-300 kg de fan pe luna.

Sunt indispensabile din hrana lor sarurile minerale care contin si seleniu si care nu este disponibil in multe pasuni din zona de campie.

Unde pot fi adapostite lamele?

Lamele pot fi adapostite, pe vreme rea, fie intr-un hambar, fie intr-un sopru. Un simplu adapost din lemn imprejmuit, pe trai parti cu scandura pentru iarna, sau un umbrar acoperit in caz de caldura sau de ploaie, aflat pe pasune, este deajuns.

Este indicat ca pasunea sa fie imprejmuita cu un gard pentru a nu lasa alte animale. Este important sa existe un plan de ingradire a parcelelor de pasunat pentru a tine separat femelele si masculi, pentru a oferii un spatiu de imperechiere si o zona de carantina.

Pe un hectar de pasune de calitate pot sta linistit 12-15 lame. La patru hectare de pasune putem avea o ferma de 25-30 de lame, care sa se simta foarte bine.

Lucrari de intretinere in ferma de lame

In general lucrari de intretinere nu sunt dificile. Ocazional se face curatirea dintilor.

Tunsul se realizeaza in fiecare an, pentru pentru a se valorifica fibrele de calitate, si pentru a se simtii, animalele, mai racoroase in verile toride..

Vaccinarea impotriva tetanusul, clostridiei, rabiei, si leptosporosisului este necesar, la fel ca si control regulat sanitar veterinar.

Lamele, de obiceiul, isi depun dejectiile numai in anumite zone comune, facilitand astfel lucrarile de curatenie si pastrand pasunea curata.

Lamele sunt animale blande, frumoase, sanatoase, si usor de ingrijit.

Date generale

Au o greutate de 60-90 kg si inaltimea de 120 – 140 de cm. Traiesc 20-25 de ani. Femele de la varsta de 13 luni sunt capabile de reproducere. Masculii apti de reproducere au varsta de aproximativ 3 ani.

Gestatia lamelor dureaza de la 11 la 11,5 luni si fata singure, iar asistenta umana nu este necesara.

Puiul la nastere are 7 -10 kg si intarca la varsta de cinci luni.

Lamele nu au dinti in partea de sus. Au dinti mici si de aceia e nevoie de o perie medicinala dentara, pentruca a fii periati periodic.

La lame, se intalnesc 16 culori diferite, a lanii, care variaza de la alb la negru profund, cu nuante gri, maro, rosu, etc.

Fibra de lama este foarte fina, moale, si densa. Confectiile textile realizate din fibra de Alpaca sunt comparabile cu cashmirul, dar mult mai durabile si mai usor de intretinut.

Crescatorii americani de lame sunt asociati in Cooperativa de lana de lama a Americii de Nord(AFCNA), Planurile cooperativei sunt facute si pentru ziua cand va exista destula lana pentru a putea asigura cresterea cererii pentru tricotajele si confectiile textile de lama, furnizate de industria americana de moda. Viitorul cererii de lana de lama este foarte bun.

Dispozitia lamelor este una blanda si prietenoase. Comunica prin intermediul buzelor scotand un bazait linistitor. In caz de amenintare scoate o serie de sunete si face spuma la gura.

Lamele pot fi si animale de companie. Dispozitia lor calma si fericita le face favoritul copiilor. O lama lasata singura poate murii de suparare. De aceea este bine ca proprietarii sa cumpere doua sau mai multe lame pentru a sta impreuna.
images

Cotton/Bumbac

Standard
Cotton/Bumbac

imagesAzi va prezint cateva curiozitati despre bumbac. Stiati ca…initial bumbacul a fost folosit pentru imbracaminte in China, Egipt si India? In India, productia celei mai fine panze de bumbac din lume a coincis cu aparitia guvernarii britanice, ceea ce i-a atras o popularitate fara precedent. Timp de peste 150 de ani, Marea Britanie a fost producatorul principal de panzeturi din bumbac si prin 1913, Lancashire era centrul celor mai mari filaturi si tesatorii vazute vreodata in lume.

Stiati ca bumbacul, in starea lui naturala favorizeaza aparitia si dezvoltarea microorganismelor declansatoare de alergii , precum acarienii si ciuperca de mucegai? Acest lucru este posibil, datorita faptului ca pe fibra bumbacului natural se afla substante ce pregatesc hrana pentru aceste microorganisme.

Asadar pe langa beneficiile incontestabile utilizarii bumbacului avem parte si de unele dezavantaje, in cazul in care bumbacul nu este tratat corespunzator. Astfel printr-un proces special de “curatare” a bumbacului putem preveni aparitia si invazia microorganismelor declansatoare de alergii.

Fibrele de bumbac se obtin din capsulele plantei de bumbac,in care se afla 2-6 seminte de care sunt legate fibrele.Fibrele sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor.Dezvoltarea fibrelor are loc de la scuturarea florii pana la 60 zile.Pana la 20 zile de la caderea petalelor se dezvolta ovarul,devenind capsula.in interiorul ei se formeaza semintele acoperite cu fibre de bumbac , care au perete subtire numit perete primar.De la 20 pana la 60 de zile are loc maturizarea fibrei.Peretele primar se ingroasa,se formeaza peretele secundar prin depunerea de lamele concentrice de celuloza.La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.

Headbands/Cordelute

Standard
Headbands/Cordelute

Aceasta cordeluta are doua intrebuintari. Se poate pune pe cap dar si la gat. Are circumferinta de 52 cm dar se largeste pana la 57 cm. De vanzare, pret 10 lei. Vanduta.
big c

De vanzare, pret 10 lei.

blue h

De vanzare, pret 12 lei.

canadiana alba

De vanzare . Pret 10 lei. Se prinde in spate cu cele doua lantisoare. Pot continua de jur imprejur cu toata impletitura eliminand lantisoarele.

red b

De vanzare, pret 10 lei.

visinie

De vanzare, pret 10 lei.yellow headband